Boala are multi tati, insa mama este mereu alimentatia.
(Proverb chinezesc)
Profesorul Hans Hauner, directorul Centrului de Nutritie, Uni- versitatea Tehnica Munchen, Germania, crede ca 80% dintre toate cazurile de diabet ar putea fi prevenite printr-o alimentatie sanatoasa.
Este o parere aproape generala ca oricine sufera de diabet este condamnat la o dieta speciala pe tot restul etii. Cei mai multi isi imagineaza un regim alimentar rigid, cu liste complicate de echivalente, de alimente interzise si produse dietetice speciale, la care se adauga si grija de a masura si cantari aproape tot ce se consuma.
In timp ce unii se tem de perspectiva injectiilor zilnice cu insulina, cei mai multi sunt inspaimantati la gandul restrictiilor alimentare ce vor urma.
S-ar putea sa fie o surpriza vestea ca bolnai cu diabet de tip 2 se pot alimenta fara liste si fara cantar.
Epidemiologii ne spun ca frecventa diabetului de tip 2 se deosebeste foarte mult intre diferitele populatii: cele cu un stil de ata traditional sanatos, cu actitate fizica intensa si alimentatie predominant vegetariana (de exemplu, tribul Bantu din Tanzania, tribul Mapuche din Chile) aproape ca nici nu cunosc boala. in schimb, populatiile sedentare, cu o alimentatie de tip apusean, cu multe grasimi si carne, au o rata de diabet de tip 2 de 50% (de exemplu, indienii Pima din Arizona, SUA, populatia insulei Nauru din Micronezia).
Acum 25 de ani, s-a efectuat un studiu asupra a 10 aborigeni de varsta mijlocie, din Australia de Apus, suferind de diabet de tip 2 si
obezitate. Bastinasii au fost trimisi pentru 7 saptamani in nordul Australiei, pentru a trai in conditiile simple ale populatiei de acolo, cu actitate fizica toata ziua si cu o alimentatie in care grasimile reprezentau doar 13% din aportul caloric total (mai inainte grasimile reprezentau 40% din caloriile consumate!).
Dupa 7 saptamani, participantii la studiu au pierdut in medie aproape 9 kg in greutate, glicemia pe nemancate a scazut cu 43%, iar diabetul a disparut.
Intr-un alt studiu, 13 barbati cu diabet de tip 2 au fost trecuti pe o alimentatie bogata in glucide complexe cu fibre (produse cerealiere integrale, legume, zarzavaturi si fructe) pentru doua saptamani. Glicemia pe stomacul gol a scazut, ca si colesterolemia si trigliceri-demia. Toti care luau medicamente antidiabetice orale au putut renunta la ele, iar 4 au putut inceta injectiile de insulina.Intr-o cercetare efectuata asupra a 650 de persoane cu diabet de tip 2, trecerea la un regim predominant vegetarian si actitate fizica in fiecare zi au facut posibila intreruperea antidiabeticelor orale la 71% si a terapiei cu insulina la 39% dintre bolna.In cadrul unui studiu efectuat timp de 12 saptamani, s-au at rezultatele obtinute cu dieta recomandata pentru diabetici de Asociatia Americana de Diabet, cu o dieta total vegetariana (fara carne, oua sau produse lactate), cu un continut foarte mic de grasimi.
La grupul total vegetarian (vegan), glicemia pe nemancate a scazut cu 60% mai mult decat la grupul ce se alimenta cu regimul standard al Asociatiei Americane de Diabet. De asemenea, scaderea in greutate si a hemoglobinei Ale a fost de doua ori mai mare in grupul vegan. Doua treimi din grupul vegan au putut reduce dozele medicamentelor antidiabetice, in timp ce pacientii cu dieta Asociatiei Americane de Diabet au fost nevoiti sa foloseasca in continuare aceleasi doze. Sa retinem ca glucidele complexe din alimentatia vegana reprezentau peste 70% din aportul caloric total, in timp ce in regimul conventional, glucidele reprezentau 45-50% din calorii. Si acest studiu a aratat ca, in timp ce dietele antidiabetice conventionale au o eficienta moderata, alimentatia simpla, total vegetariana, e mult mai eficienta atat in prevenirea, cat si in tratamentul diabetului.
Mult timp, ingestia unor cantitati mari de hidrati de carbon nu era recomandata diabeticilor. Insa hidratii de carbon (glucidele) din produsele cerealiere, impreuna cu fibrele pe care le contin, au un efect favorabil asupra glicemiei si a trigliceridelor.In timp ce supraincarcarea organismului cu energie duce la obezitate si la diabet, restrictia energetica, chiar si pentru perioade scurte (4-20 zile), creste sensibilitatea fata de insulina, un factor atat de important in tratamentul diabetului. De asemenea, s-a observat ca exista o mare deosebire in ceea ce priveste nivelul glicemiei in cazul unei alimentatii cu cruditati fata de consumul de alimente gatite, atat la diabetici, cat si la sanatosi. Recent, autori americani au aratat ca regimul vegetarian aduce avantaje meolice foarte insemnate atat in prevenirea, cat si in tratamentul diabetului si al complicatiilor lui.
Persoanelor supraponderale sau obeze, Ie recomandam cate o zi sau doua pe saptamana numai doua mese zilnic cu cruditati, de exemplu salata de varza cu lamaie, salata de castraveti, de rosii, ardei, sfecla rosie, ridichi, fara ulei, cel mult cateva masline sau putin avocado si o felie de paine integrala. in rest alimentatie vegetariana, cu numai doua mese zilnic, pentru 4-6 saptamani. Repetarea analizelor va aduce surprize foarte placute!In legatura cu dieta optima pentru diabet (indiferent de tip), exista cateva intrebari la care trebuie sa raspundem:
» Cata grasime sa consume un diabetic si care sunt grasimile cele mai sanatoase?
» Care sunt sursele cele mai bune de glucide?
» Ce cantitate de fibre sa se consume, pentru a influenta cel mai bine glicemia?
» Care este alimentatia cea mai buna pentru a scadea in greutate?
Scopul final al tratamentului diabetului de tip 2 este acela de a resili functia insulinei, de a face sa dispara rezistenta la insulina.
Cunoscand legatura dintre diabetul de tip 2 si ateroscleroza coronariana, scopurile tratamentului dietetic sunt:
1. Protejarea impotriva bolii coronariene.
2. Favorizarea unei greutati ideale.
3. Realizarea unei glicemii cat mai apropiate de valorile normale.
Atingerea acestor tinte va preveni sau intarzia mult aparitia complicatiilor, va ameliora calitatea etii si a sanatatii intregului organism.
1. Prevenirea si tratarea bolii coronariene. Pentru diabetici, regimul total vegetarian (vegan), sarac in grasimi, constituie mijlocul cel mai eficient de protejare impotriva bolii coronariene.
Deja in anul 1990, dr. Dean Ornish (Lancet 1990; 336:129-l33) a aratat ca, dupa un an, alimentatia vegana, cu 7-l0% grasimi din aportul caloric total, a scazut colesterolul LDL cu 38%, a facut sa dispara durerile anginoase la 91% dintre pacienti, iar angiografia a edentiat diminuarea placilor de aterom la 82% dintre bolna,
Un studiu efectuat in 7 tari, care a inclus 16 grupe de barbati de varsta mijlocie din Europa, Japonia si Statele Unite, a aratat ca in unele tari frecventa bolii coronariene era de 10 ori mai mare decat in altele. Cercetarea a aratat ca aceste deosebiri mari se datorau consumului diferit de grasimi animale si valorilor diferite de tensiune arteriala, si nu atat indicelui de greutate corporala.
Persoanele care se tem ca regimul total vegetarian nu furnizeaza cantitatile necesare de grasimi, trebuie sa stie ca germenele boabelor de cereale contine grasimi impreuna cu antioxidantele necesare si ca mai sunt si alte surse de grasimi ca maslinele, nucile, soia, avocado si uleiul de masline, presat la rece si nerafinat. Aceste surse, alaturi de semintele de in si vegetalele verzi, ofera cantitatile necesare de acizi grasi polinesaturati esentiali, omega-3, care au o actiune protectoare impotriva bolii coronariene.
Acizii omega-3 scad trigliceridele sanguine, diminueaza tendinta la coagulare a sangelui, pren aritmiile cardiace, neuropatia diabetica si nefropatia.
S-a obiectat ca regimul foarte sarac in grasimi ar putea duce la scaderea colesterolului HDL si la cresterea trigliceridelor sanguine. S-a observat ca aceste modificari apar numai daca sursele de glucide sunt din alimente rafinate (faina alba, zahar, miere, orez decorticat).
Iar daca surne totusi o oarecare scadere a HDL (colesterolul bun"), ea este concomitenta cu scaderea colesterolemiei totale. Deoarece principalul rol al HDL este de a inlatura excesul de colesterol din curentul sanguin, cand este mai putin colesterol de inlaturat si cantitatea de HDL poate fi mai mica.
Cifre relativ scazute de HDL se observa in unele societati primitive, cu alimentatie aproape exclusiv vegetariana, dar care, in ciuda valorilor ceva mai mici de HDL, au un risc foarte mic de boala coronariana.Intr-un modul anterior, am aratat ca alimentatia bogata in grasimi, in special bogata in acizi grasi saturati, adica grasimi de origine animala (lapte, branzeturi, oua, carne) produce rezistenta la insulina.
Din nefericire, multi vegetarieni nu stiu ca acizii grasi polinesa-turati omega-6 (de exemplu acidul linolic, care reprezinta 60-70% din uleiul de floarea-soarelui, de germene de porumb sau de soia) cresc concentratia trigliceridelor din sange, cresc dimensiunile lipo-proteinelor cu densitate foarte mica - VLDL, si scad dimensiunile lipoproteinelor cu densitate mica - LDL, care, astfel, den mai aterogene .
O actiune deosebit de nociva o au acizii grasi TRANS, care se formeaza cu ocazia hidrogenarii uleiurilor la fabricarea margarinei si la prajirea uleiurilor in gospodarii.
Prin numarul mare de calorii, grasimile favorizeaza aparitia obezitatii si a rezistentei la insulina. Alimentatia bogata in grasimi creste leziunile oxidative ale tesuturilor, datorita radicalilor liberi ce reactioneaza mai ales cu grasimile insile (acizi grasi polinesaturati din uleiurile de floarea-soarelui, germene de porumb si soia). Sa nu uitam ca stresul oxidativ se asociaza, pe langa boala coronariana, cu diabetul, bolile neoplazice, articulare si neurologice.In sfarsit, uleiurile rafinate sunt lipsite de tamine (cu exceptia taminei E), de substante minerale, proteine, fibre si substantele fitochimice protectoare.
2. Promovarea unei greutati, daca nu ideale, macar accepile
este a doua tinta majora a tratamentului dietetic in diabet. 80-90% dintre diabeticii de tip 2 sunt supraponderali (unii considera ca cifra este de 97%), dintre care 40% sunt obezi.
Cu cresterea greutatii se agraveaza si rezistenta la insulina, creste tensiunea arteriala si se grabeste aparitia aterosclerozei coronariene.
Scaderea in greutate la diabeticii de tip 2 se asociaza cu diminuarea rezistentei la insulina, cu valori mai bune ale glicemiei, cu reducerea colesterolemiei si trigliceridemiei si cu scaderea tensiunii arteriale.
Importanta atingerii si mentinerii unei greutati sanatoase nu poate fi suficient subliniata pentru persoanele cu diabet de tip 2. Normalizarea greutatii este absolut esentiala in tratamentul bolii, de multe ori reusind sa inlature nevoia de medicamente antidiabe-tice. Iar mijlocul cel mai eficient este regimul alimentar total vegetarian, alaturi de cresterea actitatii fizice.
3. Mentinerea unei glicemii cat mai aproape de valorile normale
este a treia tinta a tratamentului dietetic. Sa nu uitam ca glucoza sanguina crescuta mareste riscul leziunilor microvasculare (retinopa-tie, nefropatie, neuropatie).
Factorii alimentari care influenteaza cel mai mult nivelul glicemiei sunt:
» hidratii de carbon sau glucidele
» fibrele alimentare
» grasimile sau lipidele
» frecventa meselor.
Chiar daca in aparitia diabetului de tip 2 rolul principal il are excesul de calorii si in special de grasimi din alimentatie, in momentul in care boala s-a instalat, nivelul glicemiei este influentat mai ales de glucide.
Pana nu de mult, eram obisnuiti sa deosebim glucidele simple de cele complexe (amidon).
Glucidele simple se gasesc in alimentele rafinate, lipsite de nutrienti, cum ar fi zaharul si mierea, dar ele se gasesc si in alimentele foarte sanatoase, ca fructele si zarzavaturile.
Glucidele complexe se gasesc in amidonul din paine sau paste fainoase din faina alba sau in orezul decorticat, dar si in alimente bogate in nutrienti cum sunt leguminoasele sau produsele cerealiere integrale, inclusiv orezul nedecorticat.
Zaharurile simple se absorb foarte usor, crescand foarte repede nivelul glicemiei, in timp ce amidonul, pentru a fi absorbit, trebuie mai intai sa fie desfacut in moleculele din care este alcatuit, ceea ce
va face ca glucoza sanguina sa creasca ceva mai incet. Totusi, este de recomandat numai acel amidon care e insotit de fibre, asa cum ne-a fost dat de Creator, adica sub forma cerealelor integrale. Din acest motiv, painea si pastele din faina alba nu sunt de recomandat, desi contin glucide complexe.
Deci, in afara de faptul ca glucidele pot fi simple, complexe fara fibre sau complexe cu fibre, cantitatea de glucoza sanguina dupa mese depinde si de alti factori, si anume:
a) Cantitatea de glucide - Cu cat continutul in glucide ale alimentelor folosite este mai mare, cu atat va fi mai mare cresterea glicemiei.
b) Tipul glucidului (glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza) - Glucoza creste mai mult glicemia decat zaharoza (zaharul de pe mesele noastre), ambele marind valorile glicemiei mai mult decat fructoza.
c) Tipul de amidon - Amilopectina (cu o structura ramificata, reprezentand 70-80% din amidonul cerealelor si tuberculilor) este desfacuta si absorbita mai repede decat amiloza (cu o structura liniara, alcatuind restul amidonului). Ambele tipuri de amidon sunt desfacute de catre enzima amilaza. Fainoasele contin cantitati diferite din aceste doua tipuri de amidon. De exemplu, orezul contine mai multa amilopectina decat pastele fainoase, producand o crestere mai mare a glicemiei.
d) Cantitatea de fibre care se gaseste in alimentul respectiv - Fibrele incetinesc absorbtia glucidelor. Fibrele solubile (care se gasesc in cereale) incetinesc mai mult absorbtia glucidelor decat cele insolubile. Majoritatea efectelor pozitive asupra glicemiei se dato-reaza fibrelor solubile. In legatura cu cantitatile necesare, cercetarile arata ca in alimentatia de tip apusean se consuma zilnic 10-20 g fibre, ceea ce nu influenteaza glicemia. O alimentatie sanatoasa trebuie sa contina 40-50 g fibre zilnic sau 20 g la 1000 kcal. Lacto-ovo-vegetarienii consuma 30-40 g, iar veganii 40-50 g/zi
.
e) Modul de pregatire - Gatirea alimentelor (fierbere, coacere) reduce dimensiunile particulelor si creste efectul lor asupra glicemiei. Alimentele dense (continand mai putin aer) cresc glicemia intr-o masura mai mica decat cele mai putin dense (de exemplu, pastele fainoase cresc mai putin glicemia decat painea).
f) Prezenta altor componente in alimentul respectiv sau in alimentele consumate odata cu hrana bogata in glucide - Grasimile, de exemplu, incetinesc digestia si intarzie cresterea glicemiei.In trecut, diabeticii erau sfatuiti sa consume grasimi in locul glucidelor -incepand cu untul si terminand cu slanina afumata. Grasimile nu necesita insulina, pentru a fi meolizate. Deci, n-ar fi indicate pentru a obtine o glicemie normala? Lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum par.
Atat cantitatea, cat si tipul de grasime poate afecta toleranta fata de glucoza si sensibilitatea fata de insulina.In inile anterioare, am aratat ca alimentatia bogata in grasimi scade toleranta fata de glucoza, deci creste tendinta la hiperglicemie, prin mai multe mecanisme:
» diminuand capacitatea insulinei de a se fixa pe receptorii de insulina;
» tulburand transportul glucozei in celule;
» grabind aparitia diabetului manifest.
Deoarece celulele organismului uman sunt delimitate de o membrana care contine grasimi si colesterol, tipul de grasimi consumat, influentand compozitia chimica a acestor membrane, joaca un rol chiar mai mare decat cantitatea. Grasimile saturate (ce se gasesc in carne, slanina, oua, produse lactate si grasimea de cocos si palmier) cresc intoleranta fata de glucoza, cresc glicemia pe nemancate si nivelul insulinei in sange. Acizii grasi polinesaturati, care se gasesc in cantitati mari in uleiul de floarea-soarelui, de germene de porumb si de soia se oxideaza foarte usor si au o mare insilitate termica si inhiba procesele imune, favorizand dezvoltarea proceselor neopla-zice. Ambele tipuri de grasimi tulbura transferul lichidelor prin membranele celulare si functiile insulinei.Inlocuirea grasimilor animale cu grasimi vegetale, continand acizi grasi mononesaturati (adica acid oleic din avocado, masline, migdale si uleiurile respective) amelioreaza sensibilitatea fata de insulina. Acest efect favorabil se pierde daca grasimile - oricat de sanatoase - reprezinta 35% sau mai mult din aportul caloric total. Deci cumpatare si cu cele bune!
Asupra acizilor grasi TRANS, care cresc nu numai riscul diabetului de tip 2, dar si pe acela al bolii coronariene, vom reveni ulterior.
Frecventa meselor. Are vreo importanta daca mancam de doua sau de sase ori pe zi?
Acum 50-60 de ani, cercetatorii au aratat ca prin cresterea frecventei meselor se poate ameliora glicemia bolnalor de diabet de tip 1; Cercetari mai recente nu aduc do conngatoare in favoarea meselor frecvente, chiar daca ele eta valorile extreme ale glicemiei.
La persoanele cu diabet de tip 2, pancreasul are nevoie de mai mult timp pentru a putea fabrica insulina necesara, incat intervalele mai mari intre mese sunt bine venite.
Mesele frecvente inseamna un aport caloric crescut, ceea ce nu totdeauna e de dorit in diabet.
Medicul american dr. Charles Cupp este conns ca la adulti, cresterea in greutate este rezultatul corelatiei nepotrite intre orele de masa si cele de somn.
Se stie ca ziua predomina sistemul nervos simpatic care, printre altele, favorizeaza consumul de energie, avand o actiune caolizanta. Noaptea, predomina sistemul nervos parasimpatic, cu actiune anabolizanta, de cladire a organismului si de inmagazinare a energiei. Doctorul Cupp a ajutat sute de persoane obeze sa slabeasca, sfatui ndu-le sa-si schimbe orarul meselor. in locul mesei principale luate in a doua parte a zilei sau seara - asa cum procedeaza foarte multi - dr. Cupp recomanda o masa consistenta dimineata si un pranz moderat, dar nu mai tarziu de orele 15. Pacientii erau sfatuiti sa nu se culce inainte de opt ore si jumatate de la ultima masa. Nu cerea nici o modificare in ce priveste alegerea alimentelor sau a cantitatilor consumate. Toti bolnai puteau manca aceeasi cantitate ca mai inainte, insa cu respectarea programului indicat. Departamentul de Nutritie de la Universitatea Tulane, Statele Unite, a analizat foile de observatie de la 595 persoane obeze si s-a constatat ca cei care mancau numai o data pe zi, dimineata, fara nici o restrictie de vreun fel, au slabit 5 kg pe luna. Cei care mancau dimineata si la pranz, au slabit in medie 3,5 kg intr-o luna. De asemenea, s-a observat ca nivelul hemoglobinei a crescut la cei care au slabit intre 10 si 15 kg. Glicemia diabeticilor care au slabit cel putin 15 kg s-a normalizat. Bolnai cu hipotiroidism au putut scadea doza zilnica de hormon tiroidian.
Pe baza cercetarilor efectuate, colaboratorii Universitatii din Nottingham, Marea Britanie, au ajuns la concluzia ca luarea meselor la ore regulate se asociaza cu o ingestie mai mica de energie, cu un raspuns insulinic postprandial mai mic si cu o termogeneza postpran-diala mai mare.In schimb, mesele neregulate tulbura meolismul energetic, cresc rezistenta la insulina si nivelul grasimilor in sange dupa mese.In marea majoritate a cazurilor, diabetul de tip 2 nu este rezultatul unei infectii, al unui microb sau rus si nici macar al lipsei de insulina. Diabetul de tip 2 este urmarea unei alimentatii si a unor alegeri de stil de ata, care fac ca organismul sa dena rezistent la insulina. Deci nu e lipsit de ratiune sa credem ca, facand schimbarile adecvate, functia insulinei ar putea fi mult imbunatatita sau chiar complet normalizata. Vestea cea buna este ca dieta care poate favoriza cel mai bine aceste ameliorari este cea bazata pe o alimentatie simpla. Capitolele urmatoare vor prezenta pasii de facut pentru o alimentatie si un stil de ata care sa innga diabetul in foarte multe cazuri.
