mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Homeopatie
Index » Boli si tratamente » Homeopatie
» Calcarea carbonica (calc.) - stratul mijlociu al cochiliei scoicii - carbonat de calciu

Calcarea carbonica (calc.) - stratul mijlociu al cochiliei scoicii - carbonat de calciu







» Pacient leucoflegmatic, blond, ten deschis, ochi albastri, piele alba ; tendinta la obezitate, in tinerete.
» Impregnare psorica; palid, astenic, timid, oboseste usor cand merge pe jos.
» Predispus la ingrasare, la corpolenta, la masivitate.
» Copii cu fata imbujorata, muschi lacsi, care transpira usor si, in consecinta, racesc usor.
» Capul si abdomenul mari; fontanelele si suturile deschise; oase moi, se dezvolta foarte lent.
» Curbarea oaselor, mai ales a coloanei vertebrale si a oaselor lungi; extremitatile incovoiate, deformate; oasele se dezvolta neregulat.
» Transpiratie cefaiica abundenta, care uda perna de jur-imprejur (Sil., Sanie).
» Transpiratie abundenta, mai ales in zona parieto-occipitala si in partea posterioara a gatului sau la nivelul toracelui si al partii superioare a corpului (Sil.).



» Dentitie dificila si intarziata, cu transpiratie cefaiica tipica remediului si cu fontanelele deschise.
» in timpul unei boli sau al convalescentei, dorinta foarte mare de oua ; dorinta irezistibila de lucruri nedigerabile (Alum.); aversiune pentru carne.
» Aciditatea tractului digestiv; eructatii si vome acide, scaune acide ; miros acru al intregului corp (Hep., Rheum.).
» Fete corpolente, pletorice, care cresc prea repede.
» Cu menstre mult in avans, prea abundente, care dureaza prea mult, apoi amenoree si cloroza cu menstre foarte reduse sau suprimate.
» Femei: menstre prea in avans, prea abundente ; picioare reci si umede ca si cum ar purta ciorapi uzi; picioarele raman reci si in pat.
» Cea mai mica stimulare mentala induce revenirea fluxului menstrual abundent (Sulph., Tub.).

» Teama ca isi va pierde ratiunea sau ca oamenii vor observa starea ei de confuzie mentala (Act.).
» Boli pulmonare la tineri inalti, zvelti, care au crescut rapid; 1/3 superioara a plamanului drept (Ars.: 1/3 superioara a plamanului stang, Myr., Sulph.); acest aspect ne ghideaza mai adesea catre remediul organic decat Phosphorus (a Tub.).
» Boli: rezultand din asimilare deficitara; osificare imperfecta ; dificultati in a invata sa mearga sau sa stea in picioare; copin nu sunt tentati sa mearga si nici nu incearca; prin transpiratie suprimata.
» Excoriatie a talpilor picioarelor din cauza transpiratiei (Graph., Sanie.); basici si transpiratie tara fetida.
» Dorinta puternica de aer proaspat (cand este in camera) care il revigoreaza, ii face bine si-i da putere (Puls., Sulph.).



» Frig: general; intr-o singura zona a corpului (Kali bi.); cap, stomac, abdomen, gambe si picioare; aversiune pentru aerul rece care patrunde prin corp"; sensibil la aerul rece si umed; mare predispozitie la raceala (invers fata de Sulph.).
» Transpiratie: intr-o singura parte ; capul si pielea capului sunt ude si reci; ceafa, toracele, axilele, organele genitale, mainile, genunchii, picioarele (Sep.).
» Fundul stomacului e umflat ca o farfurie rasturnata, dureros la apasare.
» Uremie sau alte boli produse de starul in apa rece sau pe pavaje reci si ude; la cei ce modeleaza lutul rece.
» Se simte mai bine in toate privintele cand e constipat.
» Scaunul trebuie extras mecanic (Aloe, Sanie, Sel., Sep., Sil.).
» Raguseala nedureroasa < dimineata.
» Dorinta de a fi magnetizat (Phos.).

Relatii: Complementar pentru Bell. (care e remediul acut al Calc). Calc. actioneaza cel mai bine: inainte de Lyc, Nux v., Phos., Sil. Urmeaza dupa Nit. ac. Puls., Sulph. (mai ales daca pupilele sunt dilatate); e urmat de Kali bi. in caz de catar nazal.
Hahnemann afirma ca nu trebuie administrata Calc. inainte de Nit.
ac. si Sulph. - putand produce complicatii inutile.
La copii poate fi repetat des.
La varstnici nu trebuie repetat, mai ales daca prima doza a fost
benefica - va fi daunator. Agravare : aer rece ; eme umeda ; apa rece; spalat (Ant. c) ;
dimineata; luna plina. Ameliorare: eme uscata; stand culcat pe partea dureroasa (Bry.,
Puls.).





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor