mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Homeopatie
Index » Boli si tratamente » Homeopatie
» Lachesis mutus (lach.) - veninul sarpelui surukuku - ophidia

Lachesis mutus (lach.) - veninul sarpelui surukuku - ophidia







» Persoane cu temperament usor melancolic, ochi intunecati, tendinta spre deprimare si indolenta.
» Femei cu temperament coleric, cu pistrui si par roscat (Phos.).
» Remediul se adreseaza mai degraba persoanelor subtiri, emaciate, decat celor corpolente; adaptat pentru cei cu psihicul si fizicul schimbat din cauza bolii.
» Menopauza: hemoroizi, hemoragii, bufeuri de caldura si transpiratie fierbinte; cefalee arzatoare in vertex, mai ales la (sau dupa) menopauza (Sang., Sulph.).
» Tulburari rezultand din necazuri de lunga durata ; din amaraciune, spaima, jignire, gelozie sau dragoste inselata (Aur., Ign., Phos. ac).
» Femei ce nu si-au revenit dupa schimbarea din viata lor (menopauza), care nu s-au mai simtit bine de atunci.
» Partea stanga a corpului este mai afectata; afectiunile incep in stanga si migreaza spre dreapta: orul stang, testiculul stang, partea stanga a toracelui.



» Mare sensibilitate la atingere: pe gat, zona stomacului, abdomen; nu suporta atingerea cearsafului sau a pijamalei pe gat sau abdomen, dar nu din cauza ca aceste zone ar fi dureroase sau sensibile (ca la Apis sau Bell.), ci pentru ca atingerile ii produc o stare de disconfort, o enerveaza.
» Nu suporta hainele stranse in jurul gatului sau taliei.
» Extremele de caldura sau frig provoaca o mare slabiciune.
» Alcoolici cu cefalee congesti si hemoroizi, predispusi la erizipel sau apoplexie.
» Cefalee: durere presi sau explozi in tample < la miscare, presiune, aplecare in fata, in decubit, dupa somn; ii este frica sa mearga la culcare deoarece stie ca se trezi cu o astfel de cefalee.
» Aflux de sange la cap: dupa alcool; emotii psihice; menstre suprimate sau neregulate; la menopauza; apoplexie cu lateralitate stanga.
» Greutate si apasare pe vertex (Sep.) ; ca si cum ar avea o bucata de plumb in occiput.

» Toate simptomele, mai ales cele psihice, sunt agrate dupa somn, sau agrarea trezeste persoana din somn; agrarea se produce dormind; deprimat, nefericit, anxios, trist < dimineata la trezire.
» Exciilitate mentala; extaz, cu perceptii aproape profetice; imaginatie antata; loccitate mare (Agar., Stram.); vrea sa vorbeasca tot timpul; sare de la o idee la alta; o singura vorba e de ajuns pentru a o face sa depene o poveste intreaga.
» Constipatie: cu inactivitate, scaunul ramane in rect, fara impuls de defecatie; senzatie de constrictie a sfincterului (Caust., Nit. ac).
» Menstre regulate: prea scurte, reduse, slabe; toate durerile sunt calmate o data cu fluxul; totdeauna se simte mai bine la menstruatie (Zinc).
» Hemoroizi: cu menstre reduse; la climax; strangulati; cu intepaturi puternice iradiind in sus (Nit. ac).
» Orice lucru care se apropie de nas sau gura il impiedica pe pacient sa respire; vrea sa i se faca nt cu entaiul, dar lent si de la distanta (rapid; Carbo-v.).



» De indata ce adoarme, respiratia se opreste (Am. c., Grind., Lac. c, Op.).
» Epuizare fizica si mentala foarte accentuata; tremur in tot corpul, ii vine mereu sa se prabuseasca de slabiciune; agrare dimineata (Sulph., Tub.).
» Epilepsie: se produce in timpul somnului (Bufo); in urma pierderii lichidelor vitale; onanism, gelozie.
» Diateza hemoragica: rani mici care sangereaza lesne si abundent (Crot.-h., Kreos., Phos.); sange intunecat, necoagulabil (Crot.-h., Sec).
» Furuncule, antrax, ulceratii cu dureri intense (Tar.); pustule maligne; escare de decubit; de aspect inchis, albastrui, purpuriu ; tendinta spre malignitate.
» Efectele negative ale ranilor infectate; de la disectii anatomice (Pyr.).
» Senzatie de minge rostogolindu-se in ca urinara.
» Febra care revine anual; paroxism in fiecare primara (Carbo-v., Sulph.); dupa suprimarea febrei cu ajutorul chininei, in toamna precedenta.

» Febra: tifoida, tifos ; stupoare sau delir cu murmurare ; fata pamantie, trasa, mandibula cazuta; limba uscata, neagra, tremurand, scoasa cu dificultate din gura sau care se opreste in dinti la incercarea de a o scoate; conjuncti galbena sau portocalie; transpiratie rece, producand pete galbene sangvinolente (Lyc).
» Difterie si amigdalita, incepand in stanga si extinsa spre dreapta (Lac c, Sabad.); aspect purpuriu-inchis (Naja) < bauturi fierbinti, dupa somn; la deglutitie, lichidele ii provoaca mai multe dureri decat solidele (Bell., Bry., Ign.); prostratie disproportionata fata de aspectul gatului.
Relatii: Complementar: Hep., Lyc, Nit. ac.
Incompatibil: Acet. ac., Carb. ac., Psor. in febra intermitenta, Nat. m. urmeaza favorabil dupa Lach., cand se schimba manifestarile bolii.
Agrare: Dupa somn; atingere; temperaturi extreme; alimente acide; alcool; chinina; mercur; apasare sau constrictie; razele soarelui; primara, ra.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor