Intestinul, care este tot o portiune a aceluiasi tub digestiv din care face parte si
stomacul si a carui continuitate nu este numai anatomica ci si functionala, va fi si el dotat cu o functiune de motilitate si cu una de secretie. in plus, mucoasa intestinala va mai avea pe deasupra si o alta functiune: functiunea de absorbtie.
Intestinul are mai mult functie de gazda. in catatea intestinala alimentele sunt supuse actiunii sucurilor digestive, care pentru in cea mai marte parte n de la ficat si pancreas; sucul intestinal fiind o compozitie de tripla origine, ficat, pancreas si intestin. in acest suc gasim o suma de fermenti si anume:
- Amilaza, fermentul hidratilor de carbune, se gaseste sub forma a trei variante, amilaza, invertina si maltaza.
- Ereptina, fermentul peptoniilor
- Lipaza, fermentul de saponiftcare al grasimilor.
- Enterochinaza, provoaca marirea actitatii triptice a sucurilor pancreatice.
- Mucinaza, un ferment cu proprietatea de a coagula
Sucul intestinal al
intestinului gros este tot lichid transparent, mucos si alcalin. Este in mult mai mica cantitate, daca il consideram in raport cu cel al intestinului subtire, si nu poseda nici proprietatile diastazice ale acestuia.
Agentii microbieni contribuie la desavarsirea digestiei, datorita diastazelor lor proprii. Ei exercita in special doua feluri de fermentatii: o fermentatie acida si o fermentatie putrida.
Colibacilii, traiesc in mod obisnuit si populeaza continutul intestinului gros, impreuna cu o suma de alti microbi. impreuna, formeaza flora saprofita a intestinului si nu den agresi si patogeni decat in conditiuni exceptionale.
Aceste date fiziologice fiind cunoscute, putem mai usor trece la studiul regimului indizilor ce sufera de intestin.
Intestinul cand a obosit isi pierde elasticitatea si cedeaza in partea de mijloc. Din aceasi cauza de lipsa de elasticitate, se fac pe mucoasa o intreaga serie de mici fisuri superficiale, care duc la o iriilitate si infla-matie a tesuturilor.
