mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Regimuri si cure alimentare
Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Diabetul de tip i si de tip ii

Diabetul de tip i si de tip ii







Din datele furnizate de gurnul Statelor Unite si raportate pentru luna ianuarie 2003, rezulta ca 17 milioane de americani sufera de o forma sau alta de diabet. Pentru o boala cu efecte devastatoare asupra organismului, diabetul este si una dintre bolile cel mai usor de depasit. Fac aceasta afirmatie, recunoscand ca exista unele cazuri mai complicate, in special cele de tipul avansat "zaharat", care sunt cunoscute sub denumirea de diabet de tip I sau diabet junil.


Cuprins:

Date generale

Rolul pancreasului

Glandele suprarenale

Tiroida/paratiroida

Tratarea diabetului


Date generale

sus sus
Există două tipuri majore de diabet. Diabetul de tip I, cunoscut în terminologia medicală sub denumirea de diabet delicat sau juvenil, intră în categoria diabetului dependent de insulina. Diabetul de tip II, cunoscut şi sub denumirea de diabet adult, intră în categoria diabetului nedependent de insulina. Totuşi, şi tipul II de diabet poate deveni dependent de insulina.


După părerea mea, există foarte mici diferenţe între cele două tipuri de diabet, cu excepţia faptului că diabetul de tip I este manifestarea unor deficienţe tisulare, care se accentuează prin moştenire genetică. Pentru o înţelegere mai bună a bolii numite diabet, vă propun să studiem ţesuturile şi celulele implicate în diabet şi cauzele care provoacă eşecul funcţional.

Rolul pancreasului

sus sus
Una dintre glandele implicate în apariţia diabetului este pancreasul, care este o glandă atât exocrină, cât şi endocrină. Pancreasul se află în spatele stomacului, în faţa primei şi celei de-a doua vertebre lombare, fiind situat orizontal şi cu "capul" ataşat de prima porţiune a intestinului subţire (duoden). "Coada" pancreasului se întinde spre splină.
Pancreasul îndeplineşte două funcţii majore, vitale, în absenţa cărora organismul nu ar putea trăi. Prima este funcţia de secretare a enzimelor digestive majore. Bicarbonatul de sodiu este eliberat o dată cu enzimele digestive pentru a asigura alcalinizarea conţinutului stomacal, astfel încât aceste enzime digestive să poată lucra corect. Cea de-a doua, şi cea mai elocventă pentru diabet, este funcţia de producere a insulinei de către celulele beta, pentru utilizarea glucozei. Dacă celulele pancreasului sunt epuizate şi nu reuşesc să îşi îndeplinească funcţia respectivă, atunci vor fi afectate ambele funcţii. Pancreasul mai îndeplineşte o seamă de alte funcţii, despre care vom discuta mai târziu.
Digestia este primul aspect care ne vine în minte când ne gândim la pancreas.

Chiar dacă digestia corectă nu este direct legată de diabet, ea este un proces vital în cursul căruia alimentele sunt descompuse astfel încât calităţile lor nutritive şi energia să poată fi utilizate drept combustibil la nivel celular. In lipsa acestui combustibil, organismul va fi slăbit şi toate funcţiile sale vor fi afectate.
Organismul secretă diverse enzime digestive, în principal în patru locuri: în cavitatea bucală, stomac, pancreas şi intestinul subţire. Enzimele secretate în cavitatea bucală, pancreas şi intestinul subţire sunt similare şi de natură alcalină, afectând digestia carbohidraţilor, zahărului şi grăsimilor. Stomacul este singura cameră acidă din organism, iar rolul său este acela de iniţiere a descompunerii structurilor proteice. Acest lucru este realizat de HCI (acidul clorhidric) care eliberează pepsină. Acidul clorhidric şi pepsina sunt de natură acidă. Este important de menţionat în acest caz importanţa pe care o au secreţia biliară şi bicarbonatul de sodiu, dintre care prima este eliberată de ficat/colecist, iar celălalt de pancreas. Bila şi bicarbonatul de sodiu sunt agenţi de alcalinizare şi îndeplinesc funcţia de alcalinizare a conţinutului stomacal (denumit chim), astfel încât enzimele pancreatice şi intestinale alcaline să poată duce la bun sfârşit această misiune.

Dacă fluxul secreţiei biliare şi cantitatea de bicarbonat de sodiu sunt inadecvate, acizii prezenţi în chim vor neutraliza enzimele digestive alcaline secretate de pancreas, oprind digestia sau descompunerea corectă a alimentelor. Din acest motiv, HCI va arde sau va inflama pereţii intestinali. Această situaţie va provoca, în cele din urmă, ulcere şi "ite" intestinale. Deoarece acizii neutralizează alcalii, enzimele digestive alcaline din pancreas şi din tractul gastrointestinal vor fi inhibate, nereuşind să digere corect alimentele. Acest fapt va provoca fermentaţie şi putrefacţie, care, din acest moment, devine procesul care stă la baza descompunerii particulelor alimentare rămase în organism, înlocuind astfel acţiunea corectă a enzimelor. După cum este de aşteptat, acest proces va genera o toxicitate şi o cantitate de alcool şi mai mare, care va împiedica descompunerea corectă a alimentelor în elemente de construcţie şi combustibil. Alcoolul va accentua aciditatea şi va produce probleme suplimentare legate de concentraţia zahărului din sânge.
Funcţia pancreatică asociată direct diabetului este îndeplinită de celulele beta, aceleaşi care produc şi eliberează insulina ce susţine utilizarea glucozei drept combustibil al organismului.

Fiind un hormon de tip proteinic, insulina susţine transferul glucozei prin pereţii membranei celulare. Este important de remarcat în acest caz că fructoza provenind din fructe naturale penetrează prin dispersiune pereţii celulei, şi nu prin transport activ, ca în cazul
glucozei. Semnificaţia acestui aspect este că necesarul de insulina capabil să asiste ingerarea fructozei de către celulă este insuficient, iar bolnavilor de diabet li se recomandă, în mod curent, să nu consume fructe din cauza conţinutului lor de zahăr. întotdeauna am trecut pacienţii de diabet pe o dietă compusă din fructe, iar rezultatele pe care le-am obţinut au fost extrem de bune-
în partea pancreasului numită Insulele Langehans, se găsesc celulele beta. După cum afirmam anterior, aceste celule produc şi eliberează insulina. Dacă această parte a pancreasului este hipoactivă din cauza inflamaţiilor sau congestionăm, pancreasul va produce o cantitate insuficientă de insulina.
Insulele Langehans constau din trei tipuri de celule: celule alfa, care secretă glucagon şi măresc concentraţia de glucoza din sânge; celule beta, care secretă insulina şi micşorează nivelul de glucoza din sânge; şi celule delta, care secretă somatostatina.

Somatostatina inhibă secreţiile de insulina, glucagon, hormonul creşterii, care îşi are originea în partea anterioară a hipofizei, şi gastrinei din stomac. Conform afirmaţiilor anterioare, în tipul de diabet mellitus, celulele beta vor fi cele afectate.
La ambele tipuri de diabet, cu precădere la diabetul de tip I, această epuizare a pancreasului este transmisă pe cale ereditară. în ciuda acestui fapt, epuizarea pancreasului poate fi provocată în viaţa individului prin propriul stil de viaţă. Această afirmaţie este valabilă mai ales în cazul diabetului de tip II sau al diabetului instalat la bătrâneţe. Inflamaţiile şi toxicitatea pot provoca într-adevăr diabet, însă procesul de epuizare a pancreasului intervine în decursul câtorva generaţii. Este probabil ca slăbiciunea să se manifeste sub forma hipoglicemiei sau a unei forme de diabet latent, înainte ca boala să se manifeste sub forma unuia din cele două tipuri de diabet permanent. Desigur, există un spectru larg de forme de diabet, corespunzător formelor diferite de epuizare a pancreasului. Reţineţi, însă, că există un iniţiator al acestei slăbiciuni. Şi atunci, se pune următoarea întrebare: "în ce condiţii a apărut epuizarea?*

Diabetul este considerat a fi încă una din problemele autoimunităţii, în cadrul său limfocitele atacând şi distrugând celulele beta. Din experienţa mea profesională, am constatat că avem de-a face cu o înţelegere eronată a mecanismelor de apărare a organismului. Reţineţi: sistemul irnunitar a fost astfel conceput încât să elimine elementele slabe. Organismul nu se autoatacă fără un motiv întemeiat. Comunitatea medicilor alopaţi nu a găsit altă explicaţie a reacţiei au-toimunitare decât cea că informaţia este probabil transmisă prin gene. Totuşi, motivul real al reacţiei de autoapărare a organismului devine evident dacă înţelegem că în natură cei puternici rezistă, iar cei slabi pier. Natura nu perpetuează niciodată exemplare slabe. Natura le elimină.
Nu am întâlnit niciodată diabet care să fi fost provocat pur şi simplu de paraziţi pancreatici. Trematodele sunt paraziţi care se pot infiltra în ficat şi în pancreas. Eliminarea majorităţii paraziţilor nocivi din organism se poate realiza printr-un program benefic de detoxificare. Totuşi, nu paraziţii sunt cei care provoacă îmbolnăvirea sau eşecul funcţional al ţesutului. Ei vin pe locul doi, după toxicitate şi epuizare tisulară.

Dacă îi laşi pe alţii să facă totul în locul tău Am întâlnit nenumărate cazuri în care persoana iubită este adusă cu forţa de partener la clinică, acesta fiind cel care îmi cere să îi explic bolnavului ce au de făcut împreună. Partenerul este cel care îl împinge pe bolnav să intre într-un program de detoxificare. Şi cel care îi prepară sucurile, mâncarea şi suplimentele nutritive obţinute din plante medicinale. în nouă cazuri din zece, acest tip de abordare atrage în mod necesar eşecul. Iar explicaţia este că din ecuaţie lipseşte dorinţa din suflet a bolnavului de a se însănătoşi. Trebuie să participi tu însuţi la procesul de vindecare. Lipsa dorinţei de a fi sănătos este, în parte, şi motivul pentru care te-ai îmbolnăvit. Dacă vrei cu adevărat să te simţi bine şi să fii sănătos, dorinţa şi acţiunile tale vor fi cele care te vor ajuta să creezi starea de bine, aşa cum ai proceda cu orice altă experienţă pe care vrei să o trăieşti sau lucru pe care vrei să îl obţii în viaţă.
Este minunat să îi ai pe cei dragi alături în acest proces, dar nu ei trebuie să îşi dorească mai mult decât tine să te însănătoşeşti, nici să facă totul în locul tău. Dacă vrei să fii sănătos, sănătatea trebuie să vină în primul rând de la tine. Fii pentru ceilalţi ilustrarea minunată a adevăratei puteri divine. Insă, mai întâi, trebuie să îţi dovedeşti ţie că vrei.

Glandele suprarenale

sus sus
Una dintre cele mai importante relaţii organice, frecvent şi amplu nesocotită, este cea care se stabileşte între pancreas şi glandele suprarenale. Zona


corticală a glandelor suprarenale produce hormoni corticali. Steroizii produşi de glandele suprarenale (în special cortizol şi corticosteron) acţionează în principal în metabolizarea hidrocarburilor. Cortizolul şi cortizonul îndeplinesc numeroase funcţii, printre acestea numă-rându-se digestia antiinfla-matoare şi a carbohidraţilor sau metabolism. Acest tip de acţiune este de natură catabolică, cu alte cuvinte, este implicată în procesul de dezasimilare.
Glandele suprarenale mai produc neurotransmiţătorii care afectează funcţia pancreatică. Prin urmare, este recomandabil să se intervină terapeutic la nivelul ambelor glande. De asemenea, este întotdeauna importantă fortificarea glandelor suprarenale, care stabilesc relaţii vitale cu fiecare celulă din organism.

Combustibilii din organism Glucoza şi fructoza sunt zaharuri simple esenţiale, necesare .funcţionării" organismului, tot aşa cum maşina are nevoie de benzină pentru a funcţiona. Zaharurile simple presupun inten\'enţia unei cantităţi mai mici de insulina decât zaharurile complexe. Zaharurile complexe, ca maltoza, dex-troza şi sucroza rafinată trebuie descompuse în zaharuri simple înainte de a putea fi utilizate de organism. Va apărea astfel o nevoie marcată de insulina, ceea ce va conduce la producerea de glucoza în exces şi formarea depunerilor de grăsimi.
Aminoacizii sunt materialele de construcţie ale organismului, iar zaharurile (glucoza, fructoza şi altele) sunt combustibilii organismului. ■ Nu utilizaţi niciodată proteine drept combustibil, fiindcă vor provoca leziuni, cancer şi moarte tisulară. Proteinele sunt materiale de construcţie, nu combustibili.

Tiroida/paratiroida

sus sus
Glanda tiroidă/paratiroidă trebuie luată în considerare în acest caz, deoarece reprezintă un factor de control al metabolismului şi utilizării calciului de către organism. în lipsa utilizării corecte a calciului, toate celulele organismului se pot epuiza. Calciul are un rol important şi în utilizarea zincului, seleniului şi fierului, care afectează utilizarea glucozei şi funcţiile celulelor.
HIPOTALAMUSUL Şl HIPOFIZA
O altă zonă cu funcţionare slabă, care trebuie luată în considerare în diabet, este cea a glandelor hipotalamus şi hipofiză. Partea posterioară a glandei hipo-fize, care este controlată de hipotalamus (computerul central al organismului), eliberează un hormon antidiuretic care, dacă are o activitate slabă, provoacă apariţia diabetului insipid. Este important de notat că porţiunea transversală a intestinului se află la originea epuizării părţii superioare a creierului, în proporţie de 80% sau mai mult, disfuncţie în care sunt implicate mai ales zona în care se află hipotalamusul şi hipofiză. Dobândind cunoştinţe mai ample despre tractul gastrointestinal, în special despre colon şi legătura pe care o stabileşte el cu organele şi glandele, veţi înţelege că, menţinând sănătatea tractului gastrointestinal, vom asigura astfel sănătatea întregului organism.

TRACTUL GASTROINTESTINAL Şl FORMELE DE DIABET
Tractul gastrointestinal stabileşte o legătură puternică cu toate organele şi glandele din organism. Aşa cum butucul este partea centrală a roţii, tot aşa tractul gastrointestinal este considerat a fi butucul organismului. Când tractul gastrointestinal este blocat prin depunerea în placă a produselor din carne şi făinoase intrate în putrefacţie, inflamaţiile şi toxicitatea induse de această placă de colesterol vor reverbera în toate regiunile cu care tractul se află în legătură. De aceea, purificarea şi fortificarea tractului gastrointestinal sunt vitale în vindecarea oricărei afecţiuni, inclusiv a formelor de diabet.
ADEVĂRATA CAUZĂ A DIABETULUI
Există numeroase teorii referitoare la cauzele care provoacă apariţia diverselor forme de diabet, de la depunerea colesterolului în plăci în jurul celulelor beta, până la afecţiuni legate de autoimunitate şi tulburări genetice. Alte teorii afirmă că diabetul se datorează stresului şi obezităţii.
Fiecare celulă din organismul uman este o celulă genetică. în funcţie de cauzele enumerate anterior, unele celule se epuizează mai mult decât altele. Toate aceste stări de slăbiciune sunt exacerbate şi se transmit mai departe noii generaţii. Din cauză că nu conştientizăm consecinţele, specia umană se confruntă în prezent cu grave tulburări tisulare, al căror efect este existenţa bolilor cronice şi degenerative.

Nu uitaţi că există două cauze principale ale apariţiei bolilor, ale oricărei boli. Prima cauză şi cea mai importantă este toxicitatea, iar cea de-a doua este acidoza, care se manifestă sub forma inflamaţiilor. Aceste două cauze sunt de fapt rezultatul a ceea ce mâncaţi, beţi, inhalaţi şi aplicaţi pe piele, dar şi al gândurilor şi sentimentelor pe care le nutriţi. Acestea sunt modalităţile prin care fie vă fortificaţi organismul şi celulele care îl compun, fie îl slăbiţi.

Tratarea diabetului

sus sus
în cazurile de diabet de care m-am ocupat, am trecut bolnavii pe un regim obligatoriu din fructe crude, proaspete. Acest tip de dietă are calitatea de a purifica şi regenera pancreasul şi glandele suprarenale. De asemenea, este important ca pacientul să respecte combinaţiile benefice de alimente {vezi instrucţiunile privind asocierea alimentelor, prezentate în capitolul 7, «Meniu pentru amplificarea vitalităţii"), deoarece procesele de fermentaţie şi putrefacţie a alimentelor afectează în mod advers pancreasul şi nivelul de zahăr din sânge. în cadrul terapiei, asociez cu dieta alimentară un program de detoxificare constând din plante medicinale şi o formulă de susţinere a funcţiei pancreatice (vezi capitolul 8 pentru plante medicinale şi formule din plante medicinale ca susţinere terapeutică). Dacă bolnavii de diabet de tip II recurg la un program de detoxificare adecvat şi benefic şi folosesc simultan plante medicinale cu proprietăţi superioare, ei vor renunţa la insulina în decurs de trei până la opt săptămâni.

Recomand întotdeauna ca tratamentul să se desfăşoare în prezenţa şi cu concursul unui practician specializat în probleme de sănătate, fiindcă acesta vă poate îndruma în cursul procesului de detoxificare. Este vital să verificaţi permanent nivelul zahărului din sânge. Glicemia poate scădea brusc şi rapid şi nu este cazul să administraţi o cantitate prea mare de insulina când zahărul din sânge se va normaliza. Fiindcă, în acest fel, poate surveni coma diabetică.
Apelaţi la intuiţie. Nu vă grăbiţi şi faceţi totul în mod inteligent. Dacă urmaţi un tratament cu insulina şi dacă vă reglaţi singur sau vă verificaţi zilnic glicemia, nu trebuie să fiţi îngrijorat dacă nivelul zahărului din sânge înregistrează o creştere temporară. Anumite fructe pot determina creşterea temporară a glicemiei. Dacă aţi remarcat că un anumit soi de fructe a provocat creşterea glicemiei, nu vă rămâne decât să renunţaţi la acel fruct până când glicemia va reveni la valori normale. Nu uitaţi că scopul tratamentului este purificarea şi regenerarea pancreasului şi a glandelor suprarenale, şi nu tratarea diabetului.
Reţineţi că zaharurile complexe de tipul sucrozei, maltozei şi dextrozei pot supraîncarcă organismul cu glucoza. Iar dacă încercaţi să pompaţi o cantitate excesivă de glucoza direct în celule, prin administrarea de insulina, nu veţi rezolva problema.

Soluţia este să evitaţi consumul de alimente care conţin zaharuri complexe.
Veţi remarca faptul că proteinele, mai ales cele din came, determină creşterea nivelului de zahăr din sânge. Carnea nu este un tip de aliment echilibrat, deoarece are un conţinut preponderent proteinic. Prin urmare, organismul va dezintegra grăsimea şi o va converti în glucoza, pentru a induce starea de echilibru. Glucoza care intră în reacţii va determina creşterea nivelului glucozei din sânge.
Există o multitudine de cauze care contribuie la declanşarea diabetului. Secretul este să adoptaţi un regim simplu. Consumaţi acea hrană care a fost concepută pentru organismul uman - fructe, legume şi nuci.
"Nu există boli incurabile, ci numai oameni incurabili." Asta înseamnă că unii oameni nu reuşesc să se vindece fiindcă nu doresc să fie sănătoşi. Mulţi se folosesc de boală fiindcă vor să fie în centrul atenţiei familiei sau a altora. Multe persoane nu mai găsesc resurse interioare şi caută dragostea şi susţinerea în exterior, aşteptând ajutor de la alţii în procesul de însănătoşire. învăţaţi să vă întăriţi şi să depindeţi numai de dumneavoastră înşivă; obişnuiţi-vâ să petreceţi mai mult timp în singurătate.
învăţaţi cât puteţi de mult despre alimente şi efectele reale pe care le exercită asupra ţesuturilor. Nu trebuie să vă temeţi niciodată de Dumnezeu şi de natura. Efectele devastatoare pe care le are diabetul asupra omului sunt imense, însă leacul este atât de simplu! Chiar dacă perioada necesară vindecării de diabet este cuprinsă între şase luni şi un an, tot este mai bine decât să vă petreceţi restul vieţii în suferinţă. Eliberaţi-vă de boală. Alegeţi să fiţi sănătoşi.


Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor