Sistemul ners (latina Systema nersum ) al unui animal (incluzand omul) coordoneaza activitatea mușchilor, monitorizeaza organele, primește și prelucreaza informațiile primite prin organele de simț și inițiaza acțiuni. Cu alte cuvinte sistemul ners este responsabil pentru menținerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului).
Cuprins:
Sistemul nervos central |
sus  |
Sistemul nervos central (SNC) este format din creier (encefal) şi măduva spinării. Ţesuturile prezente la acest nivel constau din materie nervoasă albă şi materie nervoasă cenuşie. Materia nervoasă albă este cea care transmite impulsurile īn īntregul sistem nervos central (SNC).
Creierul este format din ţesut nervos şi este adăpostit īn cavitatea cutiei craniene. Este format din trei părţi: cerebrum (creierul mare), cerebel (creierul mic) şi bulbul rahidian. Există cinci lobi care formează aceste trei părţi. Aceştia sunt: frontal, parietal, occipital, temporal şi insular.
Encefalul şi măduva spinării sunt centrii care răspund de comunicare, reglare, coordonare şi evaluare senzorială, procese care se produc la nivelul īntregului organism.
Bulbul rahidian este situat la baza cutiei craniene, deasupra vertebrei axis din coloana vertebrală. Bulbul rahidian īndeplineşte numeroase funcţii, avīnd influenţă inclusiv asupra tensiunii sanguine, ritmului cardiac, metabolismului şi secreţiilor glandulare. De asemenea, el influenţează utilizarea mineralelor de către organism (aşadar şi factorii pH) şi controlează aportul de oxigen şi retenţia de apă. Bulbul rahidian este considerat a fi centrul echilibrului.
Această regiune a creierului este, īn special, afectată de inflamaţii provocate de consumul de produse lactate şi de zaharuri rafinate. Puteţi constata acest lucru mai ales după extirparea amigdalelor (ganglioni limfatici). Extirparea amigdalelor determină o proastă drenare limfatică īn regiunea cerebrală, ceea ce conduce la o proastă circulaţie şi o slabă eliminare la nivelul acestor ţesuturi, dar şi la o suită de alte afecţiuni, printre care ameţeli, tulburări de echilibru şi oscilaţii ale tensiunii arteriale.
Sistemul nervos autonom (sna) |
sus |
Sistemul nervos autonom funcţionează independent de capacitatea noastră de a conştientiza existenţa mediului extern. Controlează funcţiile involuntare ale organismului.
IMPULSURILE TRANSMISE DE SISTEMUL NERVOS SIMPATIC AFECTEAZĂ URMĂTOARELE:
(Reacţie de tip .luptă sau fugi")
O Vasodilataţia la nivelul musculaturii scheletului
O Vasoconstricţia la nivel cutanat
O Creşterea ritmului şi a forţei musculaturii cardiace
O Dilatarea bronhiolelor
O Stimularea ficatului īn conversia glicogenului īn glucoza
O Activarea glandelor sudoripare
w Diminuarea peristaltismului şi a secreţiilor intestinale
O Dilatarea pupilelor
O īngroşarea salivei produse de glandele salivare
O Apariţia "pielii de găină" (firul de păr se ridică)
O īncetinirea procesului digestiv
O Eliberarea de norepinefrină
IMPULSURILE TRANSMISE DE SISTEMUL NERVOS PARASIMPATIC AFECTEAZĂ URMĂTOARELE:
O īncetinirea ritmului cardiac rapid (tahicardie) O Normalizarea bronhiolelor
O Creşterea peristaltismului şi normalizarea secreţiei sucurilor digestive
O Constricţia pupilelor
O Normalizarea funcţiei urinare
O Eliberarea acetilcolinei, ca transmiţător.
Sistemul nervos simpatic |
sus |
. Sistemul nervos simpatic mai este denumit diviziunea loraco-hmbară, deoarece este īn legătură cu regiunile toracică şi lombară din organism.
. Sistemul nervos simpatic este dominant īn situaţiile de stres. El este responsabil de crearea senzaţiei de tip "luptă sau fugi" īn prezenţa sentimentelor de frică şi de pericol.
Sistemul nervos parasimpatic |
sus |
. Sistemul nervos parasimpatic mai este numit diviziunea cranio-sacra-lă, (cerebrospinată) deoarece este īn legătură cu regiunile craniană şi spinal sacrală (partea superioară a măduvei spinării şi creierul).
. Sistemul nervos parasimpatic este dominant īn perioadele fără stres.
Sistemul nervos central
