Denumire stiintifica:Narcissus poeticus. Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: caprine, cocorita, cuprine, flori de primara, fulie, galuste, ghiocei albi, ghiocei de munte, ghiocei de gradina, ruscuta plina si goala, chirsenis, zarnaiadele.
In traditia populara: in sudul Transilniei, ceaiul se folosea la durerile de piept, in aprinderile de plamani, pentru suspin si bataie de inima.
Bulbii aceste te sunt mortali in doze de peste 10g. pe zi.
Compozitie chimica: alcaloizi narcisina si glicozide ale izometonului. Bulbii contin alcaloizii licorenina, gelantina, licorina, narcisidina sunt foarte toxici. Simptomele intoxicatiei sunt:
hipertensiune accentuata, somnolenta, miscari convulsive, degenerarea functionala a ficatului.
Actiune farmaceutica: florile au proprietati linistitoare, calmante, emoliente, dezinfectante, antiseptic pulmonar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astm, diaree, nevroza cardiaca, stari de agitatie sau nervozitate, tahicardie, tuse.
Preparare:
-2 lingurite de petale de narcisa se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se vor acoperii pentru 10 minute dupa care se poate consuma cate 2 cani pe zi. Este mult mai util ca aceasta ta sa se combine la preparare cu alte te si atunci efectul tratamentului este mai puternic.
-Sirop- intr-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisa care se vor acoperii cu miere, apoi inca un strat de petale si alt strat de miere. Se face tot asa pana la umplerea borcanului. Se lasa apoi 2 luni la rece timp in care nu se umbla la borcan. Dupa acest interl de timp se poate strecura si se poate apoi consuma ca orice sirop in dilutie cu apa.
NARCISA GALBENA.
Narcissus pseudonarcissus Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: bureti, caprine, gheocei, ghiocei de gradina, narcise, zarnacadele.
Proprietati, preparare; sunt identice cu cele ale narcisei albe
Articole care vorbesc despre Narcisa
