Salix alba Fam. Salicaceae.
Denumiri populare: lozie, rachita, rachita alba, rachita de lunca, rachita mare, ratita, salca, salsi, salcuta.
In traditia populara: are lemnul usor si moale, intrebuintat la diferite obiecte casnice. Ramurile, taiate periodic sunt folosite pentru ingradituri, etc.
Coaja ramurilor s-a folosit pentru vopsit in galben ca si a altor specii inrudite.
Frunzele si coaja se foloseau pentru friguri. Se fierbeau si din acest decoct se lua pe nemancate, inainte de crize.
Contra afectiunilor splinei, se fierbea in n coaja de salcie, bine pisata si se bea in 3 dimineti pe nemancate. Frunza se fierbea in otet si cu decoctul acesta se clateau pe gura cei care le mirosea gura.
Cu aceasta se mai faceau bai la picioare, seara si dimineata, contra paduchilor. Frunzele si coaja se puneau in bai contra reumatismului. Lujerii tineri, dospiti in tuica, se dadeau contra durerilor de stomac. Se mai foloseau in legaturi la galci.
Variate intrebuintari au avut si matisorii. Se pastrau peste an si se foloseau ca leac contra galcilor, frigurilor, durerilor de gat.
Compozitie chimica: medicinal se recolteaza scoarta ramurilor recoltata in martie- aprilie. Coaja- taninuri mixte, salicozida, salicina, papulozida, salirepozida, saligenol, piceosida, ceara, rezine, flavonozide, oxalati. Ametii contin substante estrogene. Salicozida prin hidroliza da saligenina sau alcool salicilicsi glucoza. In 1973 doctorul Stone combate
febra cu coaja de salcie. De aici a inceput lungul drum al aspirinei care s-a nascut atunci. In 1893, Felix Hofman de la firma Bayer din Leverkusen, reuseste sa produca prin sinteza aspirina, care este si astazi utila. Ca o curiozitate Dl. Emanoil Grigorescu spune ca in 1963 s- a fabricat in S.U.A. 13.000 de Tone, dar in intreaga lume? ½ se pare mult ? Dar putini stiu ce efecte negative a avut asupra celor care o folosesc si are si azi. Cea din coaja de
salcie nu are nici pe departe atatea efecte negative.
Actiune farmaceutica:
datorita salicozidei, populozidei si celorlalte heterozide salicilice este: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, hemostatic, sedativ, vasodilatator cutanat, sudorific, stimuleaza circulatia sangelui, cicatrizeaza ranile, vasodilatatoare cutanata, analgezica, opreste secretia lactica la intarcare, febrifuga, anafrodiziaca, tonic,
sedativ nervos. Extern: cicatrizant, hemostatic. Opreste
transpiratia picioarelor.
Intra in compozitia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afte bucale, alopecie, circulatie periferica deficitara, congestii, diaree, dureri diferite, gripa, guta, guturai, halena,
hemoragii hemoroidale, hiperhidroza palmo-tara, hiperexcitatie sexuala, infectii diverse, inflamatii, insomnii, leucoree, menstre dureroase, nevralgii, raceala, reumatism,
rinita cronica si acuta, sangerari menstruale puternice, spondilita anchilozanta, transpiratie excesiva a picioarelor, tristete,
tuberculoza cu hemoptizie,
tulburari hormonale (endocrine) la pubertate,
ulceratii cutanate chiar infectate, varice.
Preparare:
Intern- 2 lingurite de coaja maruntita se va pune la 200 ml apa rece, se fierbe apoi 20-30 minute. Se strecoara si se va lua cate 3-4 linguri pe zi.
-Se va transforma coaja in praf fin. Se va cerne. Se ia cate un varf de cutit odata la afectiunile de mai sus.
-Ameti de salcie maruntiti dupa uscare se vor pune o lingurita in 250 ml apa clocotita. Se vor lua 3
ceaiuri pe zi din acesta in tulburarile endocrine.
-50 g de coaja maruntita se va pune in 250 ml alcool
alimentar de 70?. Se va tine timp de 15 zile, dupa care se strecoara. Se va folosi cate 10-20 picaturi sau chiar o lingurita de trei ori pe zi pentru tratament sau se foloseste doar la nevoie in cazul durerilor.
Extern: 3 lingurite de ta se va pune la fiert in 250 ml apa pentru 15-20 minute. Se strecoara apoi se va folosi la comprese, bai sau bai de sezut, pentru afectiunile respective (hemoroizi, etc).
-Praf de coaja se pune in pantofi pentru oprirea transpiratiei. Se poate amesteca cu praf de coaja de stejar. Se combina cu aceste te si se fac bai cu acestea sau doar cu sale.
-Pus in otet se foloseste contra bataturilor, durerilor sau altor afectiuni ca negi, pete, etc.
Atentie! nu se depaseste doza pentru ca poate produce intoxicatii.
Articole care vorbesc despre Salcia
Acervulus cerebri
Masa de granule de material care contine calciu, gasita frecnt in glanda hipofiza. .....
[ continuare articol ] Index »
Termeni medicali »
aSalcia
Descriere: Numele a trei specii de arbori cu ramurile lungi, subtiri si mladioase, cu frunze lunguiete si cu flori galbene-verzui, dispuse in matisori, care cresc la marginea apelor.
Se folosesc: Coaja - Cortez Salicis, pentru continutul ei bogat in glucozizi de natura salicilic .....
[ continuare articol ] Index »
Boli si tratamente »
tratamente cu plante medicinale »
FITOTERAPIE SILVESTRA
