Tehnici potential utile in diagnosticarea colelitiazei si altor colecistopatii sunt prezentate in detaliu in elul 302-2. O radiografie abdominala simpla poate decela calculi biliari, care contin suficient calciu pentru a fi radioopaci (10-l5% dintre calculii colesterolici si micsti si aproximativ 50% din calculii pigmentari). O radiografie simpla poate fi, de asemenea, utila in diagnosticul colecistitei emfizematoase, culei biliare de portelan, bilei calcare si a ileusului biliar.
Ecografia colecistului este foarte precisa in identificarea colelitiazei si prezinta cateva avantaje fata de colecistografia orala ( ura 302-2A). Vezicula biliara este usor de zualizat prin acest procedeu si, de fapt, lipsa unei bune zualizari a colecistului la un pacient aflat a jeun se coreleaza bine cu o colecistopatie preexistenta. Se pot pune in edenta cu certitudine calculi cu diametru de peste 2 mm, cu conditia folosirii unor criterii sigure (de exemplu, prezenta "conului de umbra\" al opacitatilor din lumenul culei biliare care se schimba in functie de pozitia pacientului - datorita fortei gratationale), in centrele medicale mari, la pacientii cu calculi biliari, rata diagnosticului fals-negativ sau fals-pozitiv prin ecografie este de aproximativ 2-4%. Sedimentul biliar, care, in mod caracteristic, formeaza un strat in partile cele mai declive ale colecistului, este mai hipoecogen. Acest strat variaza in functie de pozitie, dar nu produce o umbra acustica; aceste doua caracteristici diferentiaza sedimentul biliar de calculii culari.
Colecistografia orala (CGO) este o tehnica utila in diagnosticul calculilor biliari, dar a fost in mare parte inlocuita de ecografie. Cu toate acestea, CGO este inca utila pentru selectia pacientilor in vederea tratamentului nechirurgical al litiazei biliare, cum ar fi litotritia sau dizolvarea terapeutica a acizilor biliari. in cele 2 cazuri, CGO este utila pentru a evalua clar canalul cistic si functia de golire a cii biliare. De asemenea, CGO poate sa descrie amanuntit marimea si numarul calculilor biliari si sa determine care dintre ei sunt calcificati. Factorii care pot determina lipsa zualizarii prin CGO sunt rezumati in elul 302-2.
Substantele radioactive, cum ar fi acizii iminodiacetici N-substituiti (cum sunt HIDA, DIDA, DISIDA etc.) marcati cu 99mTc, sunt rapid extrase din circulatia sanguina si excretate in caile biliare in concentratie crescuta, chiar in prezenta unor cresteri reduse sau moderate ale bilirubinei serice. Lipsa zualizarii colecistului, dar cu zualizarea arborelui biliar, poate indica
obstructia canalului cistic, colecistita acuta sau cronica sau lipsa chirurgicala a colecistului. Astfel de scintigrafii au cea mai mare aplicabilitate in diagnosticul colecistitei acute.